viata in maini

Si acum plec ! Cum ar fi sa plec cu adevarat , asa din senin exact asa cum scriu acum . Ma trezesc intr-o dimineata si o sa spun plec si toti or sa ma faca nebuna sau poate nu, sau poate nu or sa ma creada. Si nu am sa-mi intorc privirea pentru ca are sa ma doara , si nu am sa te privesc pentru ca o sa strigi . Am sa o tulesc miseleste cu un singur rucsac in spate in care nu o sa am decat vreo doua mere , dar in clipa aceea am sa ma simt regina lumii pentru ca atunci am sa respir acel aer curat , aerul independentei, aerul maturitatii ? sau poate aerul singuratatii … cine poate sti?Si trandafiri rozi or sa mi se incolaceasca de picioare numai sa ma poata opri , dar spinii lor or sa-mi dea drumul pentru ca ma iubesc intepator . Si am sa ii mangai cu privirea mea , dar nu am sa-i ating doar ca sa nu-ti simt mirosul . Pentru totdeauna am un suflet calator si pentru totdeauna spatele tau va fi in el ! Si am si o inima , destul de purpurie , dar in care nu mai are loc nimeni … deocamdata … poate , doar uitarea . Sunt bine , daca asta te intrebi . Sunt mult mai bine decat nu am fost ieri . Incalcit si de neanteles ai sa spui, de inteles ai sa ma intelegi doar cand ai sa ma vrei … o ruleta insangerata ! si am sa plec …