Ma atingi,
Si fugi !
Iti vad carnea putrezind
Si parul iti tremura de placere…
Si vrei…ma vrei!
Adanc in tine
Tu urli de durere,
Eu rad
Si te ating pe gene
Iti scot ochii cand te simt in mine
Ma zbat, cu pumnii dau in tine
Tu…ma zgarii
Si atunci sangele imi zasneste
Din ale mele vene.
Ma lingi,
Ma gusti,
Ma placi
Cu draci!
L.R.E (17 mai”10)
INCERCARI
Posted in delir on septembrie 12, 2010 by L.R.Egânduri
Posted in eu ...azi...maine.... on februarie 2, 2010 by L.R.EAm găsit acest articol şi mi-am spus : mmmm ! drăguţ ! oare câţi din noi simţim asta ? aduceri aminte! fotografia am adăugat-o eu pentru că prea mult îmi place !
OANA TRIFU
Mi-e dor sa-mi fie dor de o imbratisare, de-un sarut, de-un “Te iubesc”. Mi-e dor de clipele in care iubeam, fie si fara rost, fara speranta, coplesita de dor, innebunita de dorinta. Cand imi inabuseam lacrimile in capul pieptului si visam ca poate voi fi iubita. Mi-e dor sa tanjesc dupa un prim sarut sau o prima noapte de amor. Imi lipsesc clipele in care fixam cu privirea ore in sir telefonul, in care imaginam scenarii, le stergeam, le refaceam. Mi-e dor de bucuria de a iubi cu inocenta si prostie, de a crede ca dragostea dureaza vieti de-a randul. Mi-e dor sa-mi pierd respiratia in privirea lui, sa plang de fericire si nerabdare si sa ma las purtata de vis.
Imi lipsesc vremurile in care credeam cu tarie ca pot modifica geografia planetei in numele iubirii. Si pot muta muntii si pot sterge anii si pot uita si iubi oricum si oriunde. Mi-e dor de mine, cea care credea si putea. Care isi tinea pleopele deschise la ceas tarziu in noapte pentru a profita de cele cateva ore pe care iubirea mi le daruia.
Ma simt un cub de gheata. Nu simt nimic. Nici bucurie, nici durere, nici suspans. Imi port existenta taraganat, fara a mai astepta nimic, fara a mai visa ceva, fara a ma teme ori a ma bucura de cineva.
Nu ma las atinsa de cuvinte reci ori calde deopotriva. Mi s-a spus ca trebuie sa fiu mai tare, sa nu iau in serios orice nimic (mi-ai facut rau, dragul meu), iar acum, fara placere, n-as mai plati doi bani pentru nimic. Dar as da toate bogatiile lumii sa stiu macar ca voi mai trai, fie si numai pentru o clipa, fie si peste o suta de ani, dulcele fior al iubirii.
Iubirea mi-a devenit matematica, cerebrala. Scanez, calculez, aproximez si renunt. Ar fi prea mult de munca pentru a castiga poate o dragoste. Munca cere timp, timpul e pretios, asa ca renunt de la bun inceput si sper ca cineva imi va oferi dragostea degeaba.
viata in maini
Posted in eu ...azi...maine.... on ianuarie 3, 2010 by L.R.ESi acum plec ! Cum ar fi sa plec cu adevarat , asa din senin exact asa cum scriu acum . Ma trezesc intr-o dimineata si o sa spun plec si toti or sa ma faca nebuna sau poate nu, sau poate nu or sa ma creada. Si nu am sa-mi intorc privirea pentru ca are sa ma doara , si nu am sa te privesc pentru ca o sa strigi . Am sa o tulesc miseleste cu un singur rucsac in spate in care nu o sa am decat vreo doua mere , dar in clipa aceea am sa ma simt regina lumii pentru ca atunci am sa respir acel aer curat , aerul independentei, aerul maturitatii ? sau poate aerul singuratatii … cine poate sti?Si trandafiri rozi or sa mi se incolaceasca de picioare numai sa ma poata opri , dar spinii lor or sa-mi dea drumul pentru ca ma iubesc intepator . Si am sa ii mangai cu privirea mea , dar nu am sa-i ating doar ca sa nu-ti simt mirosul . Pentru totdeauna am un suflet calator si pentru totdeauna spatele tau va fi in el ! Si am si o inima , destul de purpurie , dar in care nu mai are loc nimeni … deocamdata … poate , doar uitarea . Sunt bine , daca asta te intrebi . Sunt mult mai bine decat nu am fost ieri . Incalcit si de neanteles ai sa spui, de inteles ai sa ma intelegi doar cand ai sa ma vrei … o ruleta insangerata ! si am sa plec …
azi
Posted in dragoste neampartasita on decembrie 25, 2009 by L.R.EAzi ar fi trebuit sa fiu normala ! Azi ar fi trebuit sa urlu de fericire ! Azi ar trebui sa traiesc …dar nu o fac ! Aerul parca trece doar prin mine ca sa ma mentina vie pentru ca eu nu-l simt in narile mele, nu pot sa respir !!! Ce greu e! Nu ma mai pot exprima nici prin cuvinte pentru ca nu mai pot sa vorbesc … Sunt muta! Am ajuns la concluzia asta pentru ca nimeni nu ma intelege! Nu imi pot descarca greutatea asta niciunde , poate doar in tine , dar nu vrei si iti apleci privirea si de data asta si pleci mai departe ! Sunt invinsa si surad pentru ca nu-mi vine sa cred… inca o data ….inca o batalie ! Am sa-mi revin pentru ca nu am de ales…dar va fi lung drumul de data asta ,este prea mult chiar si pentru mine !!! M-ai golit ! Sunt ca un strigoi ce se zbate intre cele doua taramuri ….Cretina? Si ce …Si chiar credeam , visam , speram ….
Posted in poezie on decembrie 11, 2009 by L.R.E
TACEREA ESTE ATAT DE DULCE ….
Posted in dragoste neampartasita, poezie on noiembrie 26, 2009 by L.R.E…
Arzi ca o flacara in mine Si totusi… esti aproape Dar te alung acum Si singura in noapte Pe alt drum pornesc Si te parasesc! Vei implora si cerul Si sfintii te vor plange Si-n jurul tau s-or strange Degeaba vor veni si ei si inca o zi . Un vant puternic , rece Inaintea ta va trece Si ma va ingheta… Degeaba tu vei ingenuchea Atunci in fata mea Va fi mult prea tarziu Vom fi deja batrani In suflet pustiiti. Raniti ne vom privi Si atunci te voi sorbi Cu ochii mei cei mari In brate-ti voi sari Si-o ultima-mi suflare Ti-o voi darui ! L.R.E ( 27 nov 09 )ARDE
Posted in poezie on noiembrie 16, 2009 by L.R.ETrecut
Călăul si executorul meu Ai fost… Amantul , apoi iubitul meu Ai fost… Nu mai eşti nimic acum Partea ta din inima mea A fost făcută scrum. Eu nu-ţi mai zic decât: Vezi-ţi de drum ! Şi ca alinare Gândeşte-te la acele aripioare, Aripioarele unui înger Ce le-ai frânt Fără vreun cuvânt Doar tăcînd… L.R.E 10.08.09
Ruxandra Cesereanu
Posted in ruxandra cesereanu on noiembrie 10, 2009 by L.R.EFiori…din iubire???
Posted in poezie on octombrie 19, 2009 by L.R.E
Fiori
Un şarpe veninos Ce-ţi suge sufletul Te ia şi te ridică-n slăvi Apoi te târâie-n noroi Ca pe-o jartea din dantelă neagră De la o târfă aruncată. El era prinţul tău! Femeie! Eşti nebună! Tot timpul tu visezi E timpul să-ncetezi Şi să nu mai crezi În prinţi de altădată În fata cea curată Şi pură, şi chiar castă. Trăim între coioţi Hiene, râşi şi hoţi! Schimonosiţi de atâta răutate Da! E adevărat! Ştiu că am dreptate! Îi întrezăresc în fiecare noapte În visele cu zâne apare căpcăunul Râzând cu gura mare Şi totul i-a amploare Atunci când te atinge Şi glasul ţi se stinge Şi urlu atunci muteşte Şi totul se opreşte Şi simt fiorul-n gură Ca o salivă pură. Şi scârbă mi-e atunci Şi-mi vine să-i dau brânci Pe scări sau unde-o fi Măcar să-l pot izbi Cu capul de pereţi Cu creierii lui creţi Să ţipe ajutor Şi atunci să pice-n gol! În gol va dispărea Şi toata iubirea ta Şi vei urla la cer O! Doamne! Eu îţi cer! Să uiţi tot ce-am făcut Să IERŢI într-un cuvânt Mi-e sufletul răpus !!! L.R.E ( 17.10.09 )iubire
Posted in eu ...azi...maine.... on octombrie 9, 2009 by L.R.EPrinţul viselor mele …
Şi zilele trec şi am ajuns să mă întreb dacă există acest prinţ …mda , e cam zâmbăreţ acest gând al meu la vârsta care o am , dar …da , azi o fac , urlu în gura mare întrebându-mă : EXIŞTI??? Se pare că este cam departe acest prinţ al meu… Te zăresc venind uşor, uşor cu un surâs ce înnebuneşte şi luna de pe cer ! Luna aceea singuratică care tot încearcă să-şi îmbrăţişeze de veacuri şi ea iubitul, SOARELE. Eu sper să nu am destinul crunt al albastrei ce ne calauzeşte în fiecare noapte visele , ne veghează somnul…Mi te imaginez în fiecare zi cum ai să apari şi ai să mă iei în braţe cu atâta ardoare că am să simt că nu mai pot respira, dar o să-mi placă , aşa că apari …Am să te strâng şi eu la fel şi am să-ţi mângâi chipul cu buzele mele strivite de atâta dor , şi am să-ţi sărut pielea catifelată cu mirosul ei specific numai ţie, iubitul meu necunoscut. Şi ţinându-ne de mâini o să alergăm în ploaie şi o să ne oprim doar atunci când soarele va răsări şi ne va usca trupurile cu razele lui străpungătoare. Şi te privesc acum iubite , şi iarba este martora dorinţei noastre neâmpărtăşite…Tu îmi zâmbeşti , iar eu te aprob şi cerul ne priveşte!!! Mă auzi? Apleacă-ţi urechea pe pieptul meu şi simte cât de tare îmi bate ea , INIMA MEAAAAA . Cu o pală de vânt eu iţi trimit gândurile mele, ai grijă de ele ! Şi de vei veni …eu aici voi fi…. L.R.E (9.10.09)
pentru o piatra
Posted in poezie on octombrie 5, 2009 by L.R.EDorinta
Posted in poezie on octombrie 1, 2009 by L.R.ESuflete pereche
Posted in poezie on septembrie 28, 2009 by L.R.ESuflete pereche
Am gasit un articol interesant astazi si am vrut sa vi-l impartasesc , mie una parca mi s-a lipit de suflet , este scris de Clara Toma , nu stiu cine e , dar bravo! Citez doar partile mai interesante pentru mine , cel putin : „Mesageria telefonului mi-e plina de zeci de sms-uri care contin cuvintele “te iubesc”, “esti totul pentru mine”, “esti femeia vietii mele”… iar in colturile casei zac, ratacite, alte zeci de biletele continand aceleasi cuvinte, scrise de cel pe care eu il iubesc. Vaza cea rosie din fata calculatorului este “inflorita” cu trei trandafiri rosii, superbi, acest fermecator-desuet cod declarativ al iubirii…Ce sa mai spun de acele “te iubesc” care-mi sunt daruite, rostit, aproape cotidian ?
Si cu toate acestea, ma simt infometata de iubire, pustiita de iubire, frustrata de iubire… Darurile invelite in cuvinte de iubire, cad, golite de sens si de continut, in prapastia nevoii de a ma simti iubita, prapastie care parca se largeste continuu si ma istovesc in stradanii inutile, risipite prin prea multe nopti si zile, de a pricepe ce naiba se-ntampla, caci eu stiam de prea mult timp incoace ca daca ti se da iubire, nu poti fi altfel decat implinit…Si stand eu cu privirea ratacita in haul ce se casca-n inima mea, m-am intrebat: “Doamne, cum de nu ma simt iubita?” Si imi raspund asa: ma simt iubita cand sunt ascultata, cand sunt lasata sa fiu eu, eu cea adevarata, cand nu sunt criticata, judecata, cand sunt crezuta, cand nu sunt obligata sa-mi pun masti, cand sunt iertata, cand sunt sprijinita, macar cu-o vorba de incurajare in ce vreau sa fac, cand sunt imbratisata chiar si cand sunt trista ori nervoasa, cand sunt respectata in ceea ce aleg, cand simt o mana-intense catre mine atunci cand imi este foarte greu, cand sunt privita cu bunavointa chiar si cand gresesc… Ma simt iubita cand primesc in dar tandrete si nu doar dorinta, cand primesc incurajare si nu doar sfaturi adesea inutile, de falsa ajutorare, cand primesc, pe cat posibil ceea ce cer cand am o trebuinta, in locul unor daruri a caror greutate o port adesea mai mult ca pe o siluinta…
Ma simt iubita cand pot fi lasata sa iubesc asa cum stiu eu si cum pot eu iubi: in felul meu… Acum, prapastia nevoii mele de-a ma simti iubita este la fel de-adanca si de goala, dar totul capata acum un inteles, chiar daca intelesul nu e colorat in roz… Privesc cei rosii trandafiri in vaza de pe masa si ii admir- sunt flori frumoase. El ma iubeste-n felul lui, frumos si plini de spini- ca trandafirii… Si eu il iubesc pe el, in felul meu, desi nu-i simt iubirea…
Tu cum iubesti? Si cum te simti iubit, iubita?”
Departe
Posted in poezie on septembrie 25, 2009 by L.R.Edeparte de mine gandul la cineva anume in aceste randuri, departe ma simt eu si atat….
Departe Erai departe Intr-un colt In noapte Eu te gandeam Si te asteptam Si te alintam Cu gandul Sa m-auda vantul. Dar tu nu veneai Si nu ma vedeai Cum singura stateam Si te asteptam Cu poza in brate atunci Urland: Cand ajungi? Imi vei raspunde oare ? La aceasta stupida intrebare Si noaptea va veni Si ea imi va opri Gandul iar la tine Gand ce-ti apartine De azi si demult Cu poza ta in brate Iar plangand… L.R.E 9.08.09Pasiune
Posted in poezie on septembrie 24, 2009 by L.R.EBătrâneţea
Posted in eu ...azi...maine.... on septembrie 18, 2009 by L.R.EPlăcut surprinsă Exact aşa am fost azi, plăcut surprinsă! Astăzi m-am plimbat printr-un orăşel pentru un sondaj de opinie şi spre surprinderea mea am aflat că şi în România există viaţă chiar şi după 75 de ani. Fraiera de mine credeam că suntem urâţi , un fel de a spune. Credeam că suntem caracterizaţi numai de ţigănie şi circ , dat în spectacol…ş.a.m.d. Dacă eu aveam această impresie , de ce m-aş aştepta de la alţii să ne vadă altfel. Am întâlnit azi atâţia bătrânei simpli , drăguţi cu care am vorbit.Îmi aminteau de chipul mămăiţei mele , atât de fericit şi blajin când mă vedea, am simţit ca un pumn în stomac, dar toata această experienţă până la urmă s-a dovedit a-mi fi benefică pentru că deja mă simt altfel. Mi-am dat seama că deşi imi este foarte frică de trecerea anilor, cred până la urmă că este minunată daca nu te gândeşti la anii trecuţi , dacă pe tot acest parcurs sufletul tău rămâne tânăr şi nepătat. Acum vreo 10 zile stăteam cu un prieten şi priveam doi bătrânei cât de frumos se uitau unul la altul , se sorbeau din priviri , luau prânzul împreună şi se atingeau cu atâta iubire , de ne-au făcut să ne întrebăm “O să trăim şi noi astfel de momente?”. Ce am vrut să spun aici este că mi-am învins şi frica de bătrâneţe şi că sper să fiu măcar pe sfert la fel cum era madam Ileana astăzi la 78 de ani, cu parul sur , plină de vitalitate şi foarte vorbăreaţă
NOPTI ALBE
Posted in poezie on septembrie 17, 2009 by L.R.EPatrick Swayze – RIP
Posted in poezie on septembrie 16, 2009 by L.R.ETipat mut … al meu … al tau…
Posted in eu ...azi...maine.... on septembrie 15, 2009 by L.R.EŢipăt mut
Urlete pline de sânge Plouă! Stropii acizi îmi îngăuresc inima Picioare negre Clipe albastre Necunoscut alb Cearceaf roz Totul aici… Lângă mine…nimeni! Secretul? Care ? Al vieţii? Ha!Ha!Ha! Se aud râsete în depărtare Noi nu-l vom ştii niciodată. Credulă creatură a pământului Eşti o furnică! Nici măcar o gărgăriţă! Respiri? Fii fericit! Exişti! Mai mult? Poate într-o altă viaţă Te aştept!… L.R.E 22.07.09
Curaj
Posted in poezie on septembrie 13, 2009 by L.R.E- Iti aduci aminte?
- Sucul , gogoasa
- Noi doi
- Pe acel lant ruginit de ploaia
- Cazuta in zadar pentru amandoi
- Am pierdut atata timp de atunci
- A trecut atata timp de atunci
- Eram doar noi
- Noi doi
- Si ele
- Care ele?
- Picaturile de ploaie
- Care nu credeam ca or sa treaca asa de repede
- Sa ne usuce asa devreme
- Ne-a uscat de tot
- Si sufletele
- Si visele
- Visele noastre
- Care atunci nu ne uneau
- Pentru ca atunci eram noi uniti
- Uniti prin aceasta iubire
- Niciodata impartasita
- Nu ai avut nici atunci
- Nu ai nici acum curaj
- Nu o sa avem poate niciodata
- Acum astept
- Ce pot sa mai fac?
- Ai ales
- Am ales
- Doi
- Minus unu
- Da, e adevarat
- O sa ramanem unu
- Pentru ca asa ai vrut
- Dupa ce mi-ai furat tot ce mai imi ramasese
- Dar mai ales linistea
- O sa te iubesc ca in prima zi
- Mereu
- Ca in acea zi
- Cand ne simteam decat respiratia
- Sufocandu-ne pasional
- Acoperindu-ne de sarutari fierbinti
- Dar si atunci ca si acum
- Ne-am oprit!!!
- Pentru ca nu am avut
- CURAJ
L.R.E- 13 .09.09
NU VA SPERIATI DE CLIPUL ALES! ADOR MELODIA ;IAR CATEVA IMAGINI MA REPREZINTA ; DAR NU AM GANDURI SINUCIGASE
Michael Jackson
Posted in eu ...azi...maine.... on septembrie 13, 2009 by L.R.EFara cuvinte!!!! Ma aplec in fata lor….Romania chiar exista… si noi suntem mandrii cu astfel de oameni , bravooooooooo
Nu irositi zilele
Posted in eu ...azi...maine...., poezie on septembrie 12, 2009 by L.R.ECred ca mi-am petrecut 28 de ani de viata, primii 28, incercand sa devin ceva. Am vrut sa fiu mai buna, am vrut sa invat totul mai bine ,de fapt am vrut perfectiunea si am vrut sa fac cam totul in maniera asta. Nu sunt in regula asa cum sunt acum pentru ca mi-am dat seama ca jocul este gresit. Jocul era sa aflu cine sunt deja. Oare o sa aflu? E ok sa ne simtim bine in pielea noastra asa cum suntem cu adevarat, fara a cauta ceva ce poate nu exista … PERFECTIUNE!!!Ramai unde esti , de azi eu nu te mai vreau!! Vreau decat sa … traiesc….Va doresc si voua la fel….
World Trade Center – 11 septembrie 2001
Posted in poezie on septembrie 10, 2009 by L.R.E
“Cand puterea dragostei va invinge dragostea de putere, lumea va cunoaste pacea.”
Jimi Hendrix
Linistea dinaintea furtunii , asa se simtea in aer in aceea zi … Imi aduc aminte si acum , parca era azi …Durere, manie , neputinta , o multime de sentimente neantelese mi-au cuprins sufletul, dar teama era cea care a invins atunci … si asa mi-am dat seama ca siguranta nu exista , nu a existat si nu va exista. Destinul ne este scris , noi nu facem decat sa il urmam…Odihneasca-se in pace atatea suflete inocente!!!
lost love…
Posted in poezie on septembrie 10, 2009 by L.R.EIubire răpită
Adie vântul
Să-mi aline gândul
M-am oprit!
Nu ştiu de ce ?
Din iubit…
De ce scriu numai versuri triste?
Cum, când tot ce văd
Sunt numai triste amintiri
Ce le aveau cei doi copii
Bolnavi săracii de singuratate,
Trezindu-se la realitate.
Realitatea asta nu-i uşoară
Şi nici măcar pentru cei ce o doboară
S-au agăţat de munţi numiţi speranţă
Crezând că rozul e acolo , la distanţă
S-au înşelat…
Apoi, încet, încet…
Au pornit-o spre un alt nivel.
Un alt nivel, o altă fază a naturii
O mare înspumată cu ale noastre negre gânduri.
Oricum, ajunşi aici, nu au ştiut ce face
Şi amândoi ţinându-se în braţe
S-au aruncat!privind o clipă înapoi
Le-am putut zări o clipă ochii goi!
Păcat! Ce trist destin!
Ce întorsătură luată
Mă uit în larg
Şi parcă trăiesc o tragedie greacă
Nici zeii, nici zeiţele nu i-au putut oprii!
Păcat! Păcat!
Pentru cei doi frumoşi copii!
L.R.E. -12. 07.09
vise, speranţe, realizări…
Posted in eu ...azi...maine.... on septembrie 10, 2009 by L.R.EDe multe ori, secretul viselor implinite se ascunde sub o multime de incercari dificile ale vietii, refuzuri si gustul amar al infrangerii. Insa, daca reusesti sa crezi si sa lupti in continuare pentru visele tale, vei reveni pe calea cea buna….Am să lupt!!! Şi am să înving această bătălie ce uneori pare dureroasă, uneori frumoasă…VIAŢA…
cu mintea în altă parte , dar cu capul pe umeri…
Posted in poezie on septembrie 10, 2009 by L.R.EEra…toamna
Pierdută în zarea depărtată
Printre copaci şi frunze de mesteacăn
Printre culorile toamnei târzii
Tu ce-ai să faci?
Ai să mai vii?
Acum doar vântul imi mai e prieten
Mă atinge şi mă ia în braţe
Nu-mi încălzeşte trupu-mi mlădios
Dar îmi răspunde la orice întrebare.
Tu n-ai avut curaj atunci
Să-mi spui ce simţi, ce auzi
Dar eu ştiam şi te-am lăsat să crezi
Că sunt mai rece decât crăiasa din poveşti!
Craiasa ta… dacă vroia…
L.R.E (7.09.09)
Încă o zi…cică …specială…
Posted in poezie on septembrie 1, 2009 by L.R.Epentru cei ce ma iubesc…si ma tradeaza
Posted in eu ...azi...maine.... on august 22, 2009 by L.R.E
Nesimţirea si Ignoranţa , doua sentimente ce distrug sufletul
Sa mă simt trădată? Pentru ce ? Pentru cine? Mi-am dat seama , după atât amar de vreme de când sunt pe lumea asta că oamenii într-adevăr trădează! Nu vroiam să simt asta, şi nici nu o să mă gândesc prea mult la ce s-a întâmplat, o să rămână o mică pată, un mic semn acolo undeva… Viaţa e prea frumoasă pentru a-mi pierde vremea analizând falsitatea sufletelor umane! Nu spun decât că mi-e milă pentru cei ce simt asta! Succes fraţilor, prietenilor sau orice aţi fi pentru mine… Ceea ce simti este oglinda perfecta a devenirii tale! Omul devine ceea ce gandeste !! Urmeaza-ti fericirea! Bucura-te de viata! Pentru ca viata este extraordinara. Este o calatorie minunata. Astfel vei trai o realitate diferita, o viata diferita… Nu trebuie sa faci nimic din obligatie. Fa numai ceea ce vrei sa faci. Si bucura-te!Daruieste bine , daruieste iubire, serenitate, calm , voiosie , pofta de viata …si le vei gasi reprocitatea….Va iubesc ….
Dragoste , aventura, viata
Posted in eu ...azi...maine.... on august 19, 2009 by L.R.EDedicaţie specială !!!
Ştiţi pentru ce se dedică cele mai multe cântece, melodii, poezii, filme…? Pentru DRAGOSTE !!! Frumoasă , urâtă, pasională, sexy, dulce, amară, la depărtare , apropiată…Da , este adevărat! Atunci cand eşti îndrăgostit pe lângă fluturaşii ce îi simţi plimbându-se prin stomac, pluteşti şi te crezi invincibil, bun la tot şi la toate. De fapt te simţi TREI METRI DEASUPRA CERULUI…
ALL WE NEED IS LOVE !!!!
De pe partea cealaltă a lumii Pământul se vede superb , mai ales când eşti îndragostit !Ţineţi-vă strâns amintirile! Va veni o zi în care o să simţiţi că merită să trăieşti, ca acum , şi atunci ne dăm sema că trăim cu adevărat!!!
Sunt două lucruri la care nu vreau să mă gândesc niciodată : ieri şi mâine ! Vreau doar noi senzaţii , noi sentimente, noi emoţii… De fapt nu vreau decât o călătorie fără bilet de întoarcere spre marea aventura a vieţii mele…
Am scris-o atunci , o simt si acum …
Posted in poezii cu etichete Suflet sfarsit.. on august 10, 2009 by L.R.EPentru un zeu
Delir haotic
Iubire făr de pată
Şi mişcătoarele valuri
Toate deodată.
Oboseală cronică
El nu era aproape
Destinu-şi alesese
În depărtata noapte.
Visa, iubea, murea…
Şi până se trezea
Ea nici nu mai era,
Himera dispărea.
Şi marea tot zbiera ,
Şi noaptea apărea
Furtuna se dezlănţuia
Trăsnea…
Tot…
Se sfârşea!
L.R.E – 12.07. 09
raluca
Posted in eu ...azi...maine.... on august 7, 2009 by L.R.EDo not try to understand me, just LOVE ME!!!
In spatele fiecarei persoane se ascunde o alta , poate mai buna , poate mai rea, poate mai urata , poate mai frumoasa , sau poate chiar persoana ta , sau poate persoana cu care o sa impartasesti multe momente fericite in viata. Nu spun toata viata , pentru ca ma inspaimanta ! Mi se pare ilogic si nenatural sa existe altcineva in afara de familia mea toata viata!!!! Sunt ciudata? O ! Nu esti prima persoana care o spune! Poate doar ca mi-e frica de ceea ce simt , sau poate ca nu vreau sa simt si gata!!!!
Release me!
V-ati simtit vreodata incatusati, sugrumati, intoxicati de propriile sentimente sau de sentimentele altora pentru voi? Eu da! Sufletul meu se descompunea in particule fumigene dupa fiecare razboi la care participam, cu sau fara voia mea! Barbatii care m-au vrut pentru ei au avut o singura mare vina : nu au realizat ca sunt o fiinta umana , ca si eu gandesc si ca mai am si demnitate. Cei care m-au iubit si pe care i-am iubit( PUTINII) , mi-au respectat libertatea, sufletul , daruindu-mi enorm de multa lumina . Lumina sufletului meu vreau sa fie precum soarele zilelor de vara!
Clipa
Posted in poezii on iulie 29, 2009 by L.R.E
Indiferenta
Lasitatea
Fuga de responsabilitate
Aventura mea…..
L.R.E(12.07.09)
Intuneric
Posted in poezii on iulie 29, 2009 by L.R.E
Intuneric
Intunecat sufletul meu
Intunecata muzica neagra
Intunecat si el atunci
Acum o lumina alba pe cer.
Intunecata umbra
Intunecat destin
Intunecat drumul nostru
Intunecat si al vostru.
Pe tine te vom omagia
Si nu te vom uita ………
L.R.E ( In memoria lui Michael Jackson – 25iunie, 9.07.02 )
Din nou eu…
Posted in poezii on iulie 29, 2009 by L.R.E
Din nou eu …
Tragica lume
Tragic destin,
In lume am plecat
Din lume vin…
Intelesi nu suntem
Poate , niciodata,
Dar ce poti sa iti doresti
De la o fata?
Stapanul venea
Ea se apleca
Murind de dorinta
De al avea.
Dar lui nu-i ardea
De ea sau de mine,
El era sigur
De tot ce-i apartine.
Asa treceau si anii
Sperand, visand, mergand
Inima-i prefacandu-se
In piatra pe pamant.
Si cine ii simtea absenta ?
Nici azi, nici ieri, nici maine……
Probabil …ploaia
Ingropand-o, in mâlul indiferenţei.
L.R.E. ” Din nou eu…” ( 5.07.2009 )
























